Muntii Apuseni - jurnal montan

Acest blog este copia blogului aparut aici
http://mihael-duca.blogspot.com/2019/08/muntii-apuseni-jurnal-montan.html

In Iulie am vizitat cateva minunatii naturale ale Muntilor Apuseni: Ghetarul de la Scarisoara, Ghetarul de la Vartop, Avenele din Lumea Pierduta, Poiana Ponor, Avenul Bortig, Pestera Focul Viu, Cheile Galbenei. As fi facut mult mai multe trasee, dar dupa sapte zile trebuia neaparat sa-mi refac stocul de mancare si mai ales, sa-mi schimb hainele.

Ghetarul de la Scarisoara

Nu stiu de ce are aceasta denumire, poate de la scara ce duce la cavitatea in care se afla ghetarul. Nu are nici o legatura cu localitatea din apropuere, Scarisoara. Locatia cea mai apropiata e Garda Seaca. Prin urmare poate ar fi corect sa se numeasca Ghetarul de la Garda.

Ghetarul e de fapt un aven in care candva apa a ramas blocata si a inghetat. Prin faptul ca e un aven, in opinia mea ar trebui ca sub ghetar sa existe o galerie, infundata evident, ce comunica probabil cu o retea de galerii subterane, avand in vedere ca in zona sunt mai multe avene.

Inainte de ajunge la ghetar treceti printr-un loc numit Ghetari, un fel de balci hidos, plin de dughene, cocioabe in care se vand fel si fel de produse, unele la fel de dubioase. Acolo trrebuie sa descinda OPC ul, dar si ANAF ul.

Biletul la ghetar este 12 lei. 

Ghetarul de la Vartop

Nu e nicun ghetar, ar trebui sa se numeasca Pestera de la Vartop sau “Ghetaria de la Vartop”.

Pestera este superba, cu mult mai frumoasa decat cea de la Pestera Muierii.

Intrarea este imensa, prima sala cred ca are cam 50X50 metri. Din aceasta sala se patrunde printr un spatiu ingust, blocat de o usa, in partea superioara a pesterii. O bogatie de forme geomorfice.

In comparatie cu Pestera Muierii am constatat mai multa grija fata de natura. Pestera Muierii este expresia turismului facut pentru cocalari, banul sa iasa, restul nu conteaza. Turismul practicat la Pestera Muierii e o bataie de joc fata de acea pestera, fata de acele formatiuni naturale, dar si fata de turisti. Asa cum am spus, daca ti-ai propus sa faci turism pentru cocalari, pentru ei e perfect; singurul lor regret e ca nu se pot face gratare in pestera. Repet, turismul practicat la Pestera Muierii e o bataie de joc la adresa tututor. Acea pestera se distruge incet, dar ireversibil.

Biletul este 15 lei, iar ghidul are casa de marcat pe acumulatori. Merita mentionat. Ghidul este u tanar adolescent foarte deschis si profesionist. 

Pestera Vartop

Coloana in Pestera Vartop

Prin Casa de Piatra se ajunge la Pestera Vartop si la pesterile Coiba Mare si Mica. Sfatul meu e sa nu opriti in Casa de Piatra, cel mai bine e sa mai mergeti 600 m si aveti unde sa parcati masina, ceva mai incolo exista si loc de monatare a corturilor si sunteti doar la doi pasi de toate pesterile.

Un loc bun de campare este insa cam la 2 km de Casa de Piatra, unde exista un izvor si o lunca faina, a Gardisoarei. Intrarea la Ghetarul Vartop este la 1 km distanta fata de acest izvor, dar si fata de Casa de Piatra, macar aveti liniste, nu va latra toata noaptea cainii. 

Filmarea va arata pestera de la capat spre iesire, se mai aburea lentila...  

https://youtu.be/GvjO4xTRvWY 

PADIS

Nu stiu cum a fost candva Padis, dar acum e ceva ce pare marginea unei mahalale, cu maghernite si sandramale. Cand am ajuns acolo instinctiv mi-am verificat boxul, lama si spray-ul.

In opinia mea, fiindca acolo e o sosea asfaltata ce vine de la Pietroasa, Padis ar trebui sa fie altceva. Cu totul altceva. In nici un caz un fel de margine de mahala.

Nu stiu cum arata Satul de Vacanta Boga, sper sa fie macar acolo altceva. La Padis si la Boga ar trebui sa se adune cei ce vor sa faca turism montan cu… masina, aia destul de sarantoci ce nu-si permit sa mearga intr-o statiune montana, la Sinaia, Poiana Brasov etc. Turism montan cu masina. Ce jalnic! Ce mentalitate de cocalari! 

GLAVOI

EXPERIENTA TURISMULUI COCALARESC

Sute de masini la Glavoi, in inima Mt. Apuseni

Glavoi este un dezastru. In inima muntilor, acolo unde ar trebui sa auzi doar muzica naturii, unde ar trebui sa respiri doar aerul proaspat al muntilor, acolo e adunarea cocalarilor montani. 

La Glavoi am vazut peste 100 de masini. Intrebare foarte importanta: Cum au ajuns acolo? Au ajuns pe drumurile forestiere ce exista – o multime – in zona.

Pe intelesul tuturor explic, ca noi suntem o natiune de tampiti si pricepem greu sau deloc, chiar si cu desene:

- Muntii sunt o forma de relief mai putin accesibila fata de deal sau campie, de aceea sunt mai putin circulati. Aceasta caracteristica, impreuna cu alte caracteristici specifice muntilor, au facut ca unii oameni sa isi doreasca sa mearga pe munte pentru a se bucura de natura, adica de aer curat, de liniste, de sunetele naturii, de bogatia de privelisti ce le ofera muntele. Acesti oameni se numesc montaniarzi, iar ei practica un anumit tip de turism, un turism montan ce nu distruge natura, nu modifica natura, nu lasa urme in natura.

- De ce merg montaniarzii pe munte? (explic pe larg intrucat cred ca unii tot nu au proceput): montaniarzii merg pe munte pentru ca vor sa petreaca un anumit timp in mijlocul naturii, adica vor sa aiba parte de liniste, sa asculte doar sunetele naturii, vor sa aiba parte de aer curat, vor sa admire peisajele deosebite oferite de munte. Montaniarzii nu merg pe munte sa asculte manele, sa respire gazele produse de masini, sa respire praful pe care aceste masini il ridica, nu vor sa calce in gunoaile lasate de altii. Montaniarzii nu merg sa “traga chefuri pe munte”.

- In Romania, cu specific mioritic si dacic, a aparut o noua categorie sociala, cocalarul montan. Cocalarul montan nu mai are destul spatiu in spatele blocului pentru gratar, bere si seminte, si crede ca e “smecherie” sa mearga “la munte”. Aceasta specie, subspecie sau oricum am numi-o, acest flagel al naturii prin consecinte, ajunge la munte. De ce ajunge cocalarul la munte? Pentru ca sunt deschise numeroase drumuri pana in inima muntilor si, mai grav, inca se mai deschid.

Cocalarul montan nu isi permite sa mearga intr-o statiune la munte, daca vrea sa faca turism cu masina. El nu-si permite Sinaia, nu-si permite Slanic Moldova, el nu-si permite nici macar Satul de Vacanta Boga. El cauta si gaseste locatii montane moca, in care poate sa ajunga cu masina (adica, cum sa merga el pe jos cand si-a luat masina de 2000 de euro, nu?). Pentru ca poate sa ajunga cu masina pe munte, cu masina poate transporta pe munte kilograme de produse ce ulterior se transforma in kilograme de gunoaie. Impute aerul cu gaze si praf, distruge muzica naturii cu zgomotul masinii, dar si cu zgomotul muzicii ce trebuie ascultata tare, sa se auda de la un kilometru distanta.

- Mentalitatea cocalarului montan. Cocalarul montam e acel individ, sarac, ca marea majoritatea a romanilor, ce vrea sa epateze. A iesit din moda sa faci gratar in spatele blocului. Acum e “misto” sa faci gratar la munte. Daca nu ar exista rablele astea de masini aduse din Germania, la 1500 – 2000 de euro, cocalarii astia nu ar pleca din spatele blocurilor, dar uite ca isi permit masini la pret de rasnita de cafea si ajung pe munte. Mai grav, unii dintre ei, chiar se cred cineva in rablele lor, mai ales cand vad un montaniard mergand pe jos cu rucsacul in spate. L-am auzit pe un rupt in cur din asta cum ii spunea copilului sau, referinduse la un turist cu rucsacul in spate: “Asta e sarac, de aia merge pe jos, vezi, noi avem masina”. In multe cazuri, rucsacul unui montaniard valoreaza mai multi bani decat rablele acestor cocalari, dar nu acesta e subiectul.

- Metoda simpla si urgenta de combatere a cocalarilor montani: inchiderea drumurilor ce duc catre zonele muntoase cu potential turistic. Mai in clar, exista deja in Romania sute de statiuni montane, Predeal, Stana de Vale, Satul de Vacanta Boga si alte si alte statiuni, toate asigurate cu sosele asfaltate. Cine vrea sa faca turism montan cu masinapoate sa mearga in oricare dintre aceste statiuni. Pentru a proteja turismul facut pe jos, cu piciorul, pe traseele turistice special amenajate, pentru a da o sansa si montaniarzilor sa se bucure de munte, drumurile forestiere trebuie inchise circulatiei publice nu numai in Jud. Bihor, ci in toata tara, cocalari sunt peste tot.

SCRISOARE DESCHISA 

CATRE CONSILIILE JUDETENE SI PREFECTURILE DIN JUDETELE BIHOR SI HUNEDOARA

Prin aceasta scrisoare deschisa sper sa va sensibilizez cu privire la fenomenul de degradare continua a muntilor prin patrunderea  unei anumite  categorii de turisti cu masinile pana in inima muntilor. 

                                   Traseele montane ca si refugiile, se transforma in "gropi de gunoi" 

Patrunderea cu masini peste tot in munte are ca prim efect poluarea excesiva a acestuia, prin faptul ca aceasta categorie de turisti cara kilograme de marfuri pe munte pe care apoi le lasa acolo sub forma de gunoi. Un alt efect este impiedicarea celorlalti turisti de a se bucura de frumutetea si confortul oferit de Mama Natura, intrucat un montaniard in loc sa respire aer curat, de munte, respira in varf de munte gaze de la masini, isi umple plamanii cu praful ridicat de masini, este nevoit sa umble printre gunoaiele lasate de acei turisti cu masini.

Turism de cocalari montani. Cu masinile au venit pe traseu marcat pentru turism pedestru BANDA ROSIE (traseu principal), au lasat masinile unde nu au mai putut sa inainteze si au pornit spre Pestera Cetatile Ponorului pe jos, cam 1 km. Cocalarii astia produc toata mizeria din munti, caci patrund cu masina pana in inima muntilor si cara toate mizeriile pe trasee. Traseele montane ca si refugiile, se transforma in "gropi de gunoi".

Doze de bere (goale) sub Portal in Cetatile Ponorului - Apuseni. Cocalarii in actiune.
Au fost in stare sa urce cu dozele pana in aven (Dolina 2) sa-si bea berea, dar sa-si duca dozele de bere goale inapoi nu sunt in stare. Ei "e smecheri", doar nu o sa care gunoiul cu ei. Gunoiul il strang sarakii.

Pentru protectia zonei numita "Zona Padis" (inclusiv Glavoi, tot arealul cuprins intre Sat Bortig, Padis, Cobles Pietroasa), rog Consiliul Judetean Bihor si Prefectura Bihor sa interzica accesul auto public in perimetrul cuprins la sud de soseaua ce leaga Boga de Padis, pana la Casa de Piatra si Cobles. La Cobles trebuie barat drumul, ca si toate drumurile ce pot duce in acest perimetru spre Pestera Cetatile Ponorului. Sa lasam muntii montaniarzilor.

Pentru protectia zonei Lacul Bucura din Muntii Retezat, rog pe aceasta cale Consiliul Judetean si Prefectura Hunedoara sa blocheze drumul forestier ce urca de la barajul Gura Apei la Poiana Pelegii. Cine vrea sa faca turism din masina poata sa ramana la Zlata, la Gura Apei etc. Va reamintesc ca de la Lacul Bucura s-au scos 10 tone de gunoaie. Cine vrea sa urce pe munte sa o faca cu piciorul, cu rucsacul in spate, nu cu masina.

                                                                    Va multumesc pentru intelegere .

DESPRE TRASEELE FACUTE

Pe scurt, traseul urmat de mine a fost Garda Seaca, Ghetar Scarisoara, Casa de Piatra, Lumea Pierduta, Padis (zona fostei cabane Padis), Glavoi, Cobles-Arieseni.

Cea mai dificila sectiune a fost pentru mine cea de la Ghetarul Scarisoara la Casa de Piatra, are trei portiuni de coborari relativ lungi si relative abrupte. La a treia coborare mi-am dat seama ca voi face febra musculara, asa a si fost. A doua zi cine avea febra? Eu. 

Arta naturala

Casuta cu marcaje

Dolina 3  - ieseau aburi din pestera

Cheile Galbenei 

Super partener de drumetie

Cascada Evantai

Izbucul Ponor. E o absurditate lingvistica, dar asta e... 

Izbucul Tauz

Apus in Padis

Poiana Ponor

Asa arata un ponor

Din pestera Coiba Mare

Parcurgand Cheile Galbenei am fost surpris de numarul mare de turisti. Grupuri mari, adulti, tineri si copii, unii mai echipati, altii nu, dar in numar foarte mare. Am sesizat existenta unei discrepante intre numarul celor cazati in Glavoi si cei aflati pe traseul Galbenei, asa ca i-am intrebat de unde vin. Veneau din Cobles, un satuc din Arieseni, unde e capat de sosea asfaltata. Din Cobles pana la Galbena mai sunt doar 6 km, drum forestier. Cum de nu au ajuns cu masinile pana in Cheile Galbenei, poate va intrebati. Pentru ca drumul forestier e blocat de alunecari de pamant. Altfel, ar fi intrat cu masinile pana in Cheile Galbenei, la un gratar, isi si spalau masinile in Galbena, ca doar se pune praful pe 2000 de euro.

Ma mir, zau, ca tovarasii din Consiliul Judetean Bihor si tovarasii din Prefectura Bihor nu s-au gandit pana acum (dar mai e timp) sa faca o sosea asfaltata pana la Izbucul Galbenei. De la drumul forestier existent, cu cel mult patru serpentine se poate face o sosea pana la izbuc (prin Poiana Florilor). Acolo, pentru cocalarii montani se poate amenaja o parcare la vreo 100 de masini, loc chiar e berechet. Langa parcare se poate amenaja un loc pentru facut gratare, iar chiar deasupra izbucului se poate amenaja un loc de pisat, sa faca cocalarii concurs de pisat cu bolta direct in Galbena.

Cand am plecat din Apuseni, am facut-o prin Cobles. Deasupra Coblesului, unde se termina soseaua asfaltata, e o mare parcare, plina ochi de masini. Cred ca constelatiile au facut o conjuratie, cand am ajuns eu acolo a sosit si un… un? Ati ghicit? Hai ca nu va mai fierb, un BMW, masina traditionala a ghertoiului roman. Se da individul jos din “lemozina”, isi ridica maieul peste foale, isi scoate lantul de cupru suflat cu aur peste maieu, scoate plasa de rafie din masina si ma intreaba:

- Unde e Galbena? Primul impuls a fost sa-i pun o conditie, iti spun incotro e Glabena daca ma lasi sa fac o poza cu tine, sa am si io o amintire din Apuseni, “Omul si trogloditul”. Am renuntat de teama ca trebuie sa-i explic o juma’ de zi ce e aia troglodit. Amabil ca totdeaua, i-am explicat ca mai trebuie sa mearga 6 km pe jos. Montaniarzii mei, i s-a citit disperarea din suflet in ochi. Informatia mea l-a bulversat rau, dar asa, periculos, l-a lovit la radacina. Plin de empatie m-am apropiat de el, l-am batut usor pe umar si i-am zis: - Trageti maieul peste foale, urca-te-n masina si pleaca-n mortii ma-tii la tine la bloc, muntii nu-s pentru cocalari.

Traseele sunt excelent marcate, semnele sunt dese si vizibile. Marcajul din zona Glavoi – Focul Viu – Bortig - Cetatile Ponorului, in opinia mea, trebuie sa aiba o noua conceptie.    

Unde e Iohannis? Si ce vrea el?

E clar ca Iohannis a fost votat impotriva lui VV Ponta, dar si pentru ca era necesar "un presedinte altfel".
Foarte bine, am zis si zic, l-am votat si nu-mi pare rau. Totusi, cand lumea incepe sa-si dea coate, cand lumea vocifereaza, cand presedintele  e "pe picior gresit" imi suna alarma...
Sincer, nu mi-as dori ca peste 3-4 ani sa-l aud pe Iohannis spunandu-ne: "M-a invins sistemul" (remember un alt presedinte).
Eu cred ca "sistemul" trebuie supravegheat si "corecat" ori de cate ori e necesar. Nu trebuie sa iasa populatia in starada, ca tu, presedinte sa sesizezi ca tara are o problema...
Un articol echilibrat si bine argumentat  a scris Dan Ionescu

Klaus Iohannis s-a obişnuit să piardă războaiele publice cu Victor Ponta. A câştigat alegerile, dar asta nu îl ajută să facă faţă capcanelor întinse de Primul Ministru. E în continuare lipsit de reflexe, greoi, aproape indiferent până la momentul când, sâcâit de situaţie, răspunde nervos şi fără mare efect. În mod surprinzător, Klaus Iohannis continuă să fie prins pe picior greşit cu subiecte pe care ar trebui să le controleze.
În scandalul defrişărilor, Preşedintele a intervenit târziu, după ce s-a trezit cu manifestanţii la poartă. Şi atunci când a făcut-o ne-am trezit cu o reacţie mai mult iritată decât fundamentată, plus o ameninţare fără nicio relevanţă. Victor Ponta l-a acuzat (nu direct, ci prin aluzii la apropiaţi ai Preşedintelui) de lobby în sprijinul unei companii austriece care taie păduri pe la noi. În replică, Preşedintele a sesizat SRI şi l-a ameninţat pe Victor Ponta că va plăti pentru afirmaţie. Cum? Nu ştim concret, doar o bănuială că poate îl va da în judecată. Ce ne va spune SRI? Că minte Victor Ponta? Irelevant deja. Ce i se mai poate reproşa lui Victor Ponta şi nu i s-a reproşat de mii de ori? Un eventual proces? Doamne fereşte!!! Pe lângă faptul că o să urle mapamondul că Preşedintele României îl dă în judecată pe Primul Ministru, o să mai avem şi o victimizare a lui Victor Ponta. Asta ar mai lipsi, să îl auzim pe Victor Ponta invocând libertatea de expresie şi acuzându-l din nou pe Klaus Iohannis că încearcă să închidă gura adevărului.
....
De cealaltă parte, la Cotroceni, Klaus Iohannis încă pare indecis asupra funcţiei. Până una alta, nu şi-a asumat niciun fel de rol de lider. Nu e un Preşedinte care să conducă, ci mai degrabă un Preşedinte care se bucură de beneficiile situaţiei şi funcţiei. Trebuie spus că majoritatea scandalurilor din jurul instituţiei prezidenţiale s-au declinat din subiecte organizatorice. Perdele, apă plată, napolitane, cantină pentru personal, avion prezidenţial, amenajarea biroului, instituţia Primei Doamne, a doua carte autobiografică.
...
Nu ştim agenda Preşedintelui, nu ştim care îi sunt priorităţile, nu ştim care îi e „politica altfel” şi a trecut deja o jumătate de an

citeste tot articolul aici
http://adevarul.ro/news/politica/de-pierdeklaus-iohannis-fata-victor-ponta-1_5555a36ccfbe376e3538bece/index.html

Sfantul educatiei, Arsenicus Boca-Poca

[Pamflet urban]
Dupa ani si ani si iarasi ani de esec a educatiei in Romania noastra cea mioritica si fantastica in acelasi timp, iata ca o stea s-a rasucit intr-o gaura neagra si ce daca.
Din motive ce nu vor fi dezvaluite niciodata, lui Bonta i-a venit o propunere. Va propune ministrului invatamantului degeaba si BOR ca, sub patronajul celei de-a 3-a mămăiţe, să se decreteze ca sfânt făcător de minuni reşapate, preadecedatul Arsenicus Boca-Poca.
Prin aceasta Arsenicul Boca-Poca ar deveni ocrotitorul elevilor si al prostituatelor din invatamant.
Inaltarea la sfintire a preadecedatului ar avea in opinia nevorbitorilor urmatoarele consecinte pozitive:
1. Toti elevii ar lua Bacalaureatul;
2. S-ar legaliza laba in unitatile scolare, conform principiului primordial al lui Boca-Poca, "Mai bine o laba sanatoasa decat o femeie grasa".
Amin.

Scolile se vor transforma in fratii, patronate de Sataniel preiubitordeaur.

PS.
Propunerea mai propune ca toate scolile sa se numeasaca "Sataniel&Boca fratia decedatilor".
Fetele vor apurta chipul lui Boca la vedere.
Toate sumele stranse vor fi donate bisericii pentru lumanari.

Borfasii din parlament, fratia penalilor

Titlul din Adevarul care ar trebui sa ne sperie
Frăţia penalilor din Parlament: zece deputaţi propun modificări scandaloase la Codul Penal. Procurorii, ameninţaţi cu închisoarea
"Un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală care pune frână avântului procurorilor a fost depus la începutul lunii trecute de zece deputaţi. Potrivit hotnews.ro, proiectul îi lasă pe procurorii fără o serie de instrumente de anchetă, îngreunează obţinerea denunţurilor, face mai dificilă arestarea şi reţinerea, reduce termenele de prescripţie şi introduce o nouă infractiune: abuzul de putere al organelor judiciare.
Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală a fost înregistrat în procedură de urgenţă pe data de 2 aprilie, la Senat, iar acum se află în stadiu incipient, de avizare, potrivit Hotnews.ro. Acest proiect de modificare prevede, printre alte zeci de modificări: arestarea preventivă „pe probe“, nu pe „suspiciuni“; politicienii dictează cum pot fi folosite probele de la denunţători; scurtarea termenelor de prescriptie; descurajarea denunţătorilor; pedepsirea procurorilor şi a judecătorilor pentru abuz în serviciu
Printre cele mai grave modificări aduse Codului de Procedură Penală prin proiectul celor zece se numără: Condamnări mai greu de obţinut. „(2) În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului, instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială.“, se arată în alineatul 2 al articolului 103 modificat. Argumentaţia apare în expunerea de motive: „În textul actual, magistratul trebuie să constate «dincolo de orice îndoială rezonabilă“ că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, aceasta însemnând că încă are dubii, dar totuşi pronunţă o condamnare, trecând peste aceste dubii care generează îndoieli“. Descurajarea denunţătorilor. Iniţiatorii propun modificarea alineatului 3 al articolului 290 în felul următor: „Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii ei“. Alineatul 2 al articolului 292 se modifică în felul următor: „Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii ei“"

http://adevarul.ro/news/politica/fratia-penalilor-parlament-zece-deputati-propun-modificari-scandaloase-codul-procedura-penala-ameninta-inchisoare-procurori-1_5547b5f7cfbe376e35d85f93/index.html

Eroii comunisti, sau prostia la superlativ

E bine sa nu uitam, asa-zisul comunism in Romania s-a facut cu tancul sovietic, cu glontul NKVD-ului si cu prostanii romani.
Dintotdeauna am stiut ca cei ce au aderat la "comunism" au fost prostii, puturosii si betivii. Ei puteau visa ca bogatia altora sa le fie impartita lor, ca "e si ei oameni". Iata doua exemple de marca, Gheorghiu Dej si Ceausescu,.
Sunt multi acei care l-au creditat pe Ceausescu cu o viziune, e adevarat, o viziune de analfabet. In realitate, Ceausescu nu a facut decat sa aplice toate invataturile lui Gheorghiu Dej, invatate cand imparteau aceeasi celula la Tg. Jiu.
Va recomand un articol interesant despre cei doi "comunisti":
http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/cum-ajuns-electricianul-dej-cizmarul-ceausescu-puna-mana-romania-imprejurarile-nefaste-adus-tarii-doi-dictatori-1_55439688cfbe376e35bebb3f/index.html

Nicolae Ceauşescu şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, cei doi conducători comunişti, au avut, la bază, meserii banale. Gheorghiu-Dej a fost electrician, iar Ceauşescu era cizmar. Gheorghe Gheorghiu-Dej chiar a realizat instalaţiile electrice la mai multe case din Târgu Jiu, în perioada în care a fost închis în lagăr.
Gheorghe Gheorghiu s-a născut la 8 noiembrie 1901, în Bârlad, într-o familie de muncitori. Părinţii săi sunt Tănase şi Ana Gheorghiu. „Tatăl lui era muncitor industrial. Nu şi-a văzut niciodată tatăl cu o haină nouă, iar celei pe care o purta, cu greu i se putea citi culoarea pe care o avusese la început. Leafa se ducea toată pe mămăligă. Pâine, copiii n-au văzut pe masă ani în şir“, se arată în biografia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, publicată la Editura Partidului Muncitoresc Român în 1951. absolvit patru clase la şcoala primară de băieţi nr. 2 din suburbia Podeni a localităţii Bârlad. Nu a fost un elev disciplinat.   La sfârşitul clasei I, Dej avea 31 de absenţe, iar media generală de 5,59. Cea mai mică notă a avut-o la religie, patru, iar cea mai mare, şapte, la scriere. A urmat învăţământul gimnazial în Moineşti. Şcoala mai există şi astăzi, sub denumirea Şcoala „Ştefan Luchian”.  A renunţat la şcoală şi a intrat ucenic la un cizmar din Moineşti.  Şi-a schimbat locurile de muncă în mai multe rânduri. A lucrat la o fabrică de cherestea din Dărmăneşti, după care la o postăvărie din Buhuşi. A intrat apoi ca lucrător în atelierul unui dogar din Piatra Neamţ, după care s-a angajat la un alt dogar din Moineşti.    La vârsta de 15 ani, Gheorghe Gheorghiu avea mai multe calificări, dar s-a angajat ca ucenic electrician la Întreprinderea Petrolieră „Steaua României“ din Moineşti. Acesta a lucrat, ulterior, ca montator de maşini şi aparate electrice. În 1920, a plecat şi s-a angajat, în aceaşi meserie, la Societatea de tramvaie din Galaţi. Aici s-a înscris în sindicat şi a participat la o grevă generală.   Sergent, după trei ani de armată    Viitorul lider comunist a urmat armata la Regimentul 3 Pionieri-Focşani. A ieşit cu gradul de sergent, după care s-a întors să lucreze la Societatea de tramvaie din Galaţi, de unde a fost concediat după o perioadă scurtă. S-a angajat, apoi, la atelierele CFR Galaţi, iar în vara anului 1931 a ajuns, pe motive disciplinare, la Atelierele CFR din oraşul Dej, oraş care avea să se regăsescă în numele conducătorului comunist. Răposatul părinte greco-catolic Alexandru Nicula a relatat pentru Adevărul impresia pe care i-a lăsat-o Gheorghe Gheorghiu:  „A fost un depravat, un curvar şi un beţiv, asta a fost! Nu-i plăcea munca, era un plimbăreţ cu idei comuniste. Îşi pierdea nopţile prin bodegi, bând cot la cot alături de prietenii lui ceferişti“.   Deţinut în lagărul de la Târgu Jiu   În anul 1930 a intrat în Partidul Comunist Român. Este arestat în martie 1933 pentru organizarea grevei de la Atelierele Griviţa. Este condamnat la închisoare. A stat în puşcării până în anul 1944. A ajuns, astfel, şi în lagărul de deţinuţi politici de la Târgu Jiu, unde a fost închis alături de Nicolae Ceauşescu.  Gheorghe Gheorghiu Dej, alături de ceilalţi deţinuţi, a avut un regim de detenţie mai deschis şi putea să meargă la muncă la diverse unităţi sau chiar la cetăţeni din Târgu Jiu. Potrivit muzeografului Albinel Firescu, Gheorghe Gheorghiu Dej a realizat instalaţiile electrice la mai multe case din Târgu Jiu. Una dintre acestea este casa cunoscutului medic Constantin Lupescu. Potrivit istoricului Gheorghe Gorun, acesta ar fi beneficiat, după venirea comuniştilor la putere, de ajutorul lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Comuniştii îi confiscaseră toată averea, iar medicul i-a cerut ajutorul tânărului pe care îl avusese la muncă. Astfel, doctorului i s-a restituit casa, care devenise sediul Securităţii, precum şi cabinetul medical.

Dar si aici aflati ceva interesant
http://en.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Gheorghiu-Dej

15 carti ce trebuie citite

Iată, aşadar, 15 cărţi pe care orice om ar trebui le citească cel puţin o dată în viaţă, potrivit Business Insider:

1. „Pentru cine bat clopotele”, de Ernest Hemingway - Publicat în 1940, romanul prezintă povestea lui Robert Jordan, un tânăr american din Brigăzile Internaţionale alăturate unităţii de gherilă republicană, în timpul Războiului Civil Spaniol. Ca expert în folosirea explozibililor, el primeşte misiunea de a arunca în aer un pod în timpul atacului asupra oraşului Segovia.

2. „Kafka pe malul mării”, de Haruki Murakami – Scris de autorul japonez în anul 2002, romanul este o relatare fantezistă a aventurilor unui adolescent care pleacă de acasă în căutarea mamei şi a surorii dispărute cu mult timp în urmă. Volumul prezintă şi lungul şir de coincidenţe care îl leagă pe tânăr de un vagabond pe nume Nakata, ce suferă de pe urma unei traume din timpul războiului.

3. „Un veac de singurătate”, de Gabriel Garcia Marquez - Prima ediţe a romanului a fost publicată pe 5 iunie 1967 la Buenos Aires, Argentina, cu un tiraj iniţial de 8.000 de exemplare. De la prima publicare a cărţii şi până în prezent, s-au vândut peste 30 de milioane de exemplare în întreaga lume. Cartea a fost tradusă în 35 de limbi.

4. „La răsărit de Eden”, John Steinbeck – Cartea, publicată pentru prima dată în 1952, recreeaza povestea biblica a lui Cain şi Abel în decorul Văii Salinas din California. Acţiunea se întinde din timpul Războiului Civil american până la sfârşitul Primului Război Mondial şi urmăreşte conflictele dintre două generaţii de fraţi.

5. „Crimă şi pedeapsă”, de Feodor Dostoievski – Volumul a fost publicat pentru prima dată sub formă de foileton în ziarul „Mesagerul rus”, pe parcursul anului 1866. Cartea urmăreşte drama pe care o trăieşte Raskolnikov, un student care pune la cale uciderea şi jefuirea unei bătrâne cămătare, pentru a-şi putea rezolva astfel problemele financiare, dar şi din dorinţa de a-şi demonstra lui că este îndreptăţit să o facă.

6. „Fraţii Karamazov”, de F. Dostoievski – Este ultimul roman al lui Dostoievski, scris între anii 1878 – 1880. Autorul rus a murit la doar câteva luni distanţă de la publicarea romanului.

7. „Străinul”, de Albert Camus – Romanul a fost publicat în 1942. Protagonistul cărţii este Meursault, un franco-algerian indiferent  care, după ce participă la înmormântarea mamei sale, ucide un bărbat arab pe care el îl cunoscuse la Alger.

8. „Dune”, de Frank Herbert – Romanul SF are o acţiune ce se desfăşoară într-un viitor îndepărtat, în mijlocul unui imperiu interstelar în expansiune. Volumul a câştigat premiul Hugi în 1966 şi premiul Nebula pentru „Cel mai bun roman”.

9. „Ferma animalelor”, de George Orwell – Publicată în Anglia în anul 1945, cartea este cea mai cunoscută satiră politică din secolul al XX-lea. A fost tradusă în peste 70 de ţări şi inclusă în programele şcolare şi universitare din întreaga lume.

10. „1984”, de George Orwell – Romanul politic a fost lansat în anul 1949. Volumul prezintă o parte din viaţa intelectualului Winston Smith sub opresiunea guvernului totalitarist. Acţiunea se petrece în Marea Britanie, după un război nuclear ipotetic, care ar fi avut loc în anii ’50.

11. „Contele de Monte Cristo”, de Alexandre Dumas – Cartea a fost publicată pentru prima dată în anul 1844 şi povesteşte viaţa lui Édmond Dantes, care a fost închis fiind considerat informator al lui Napoleon Bonaparte.

12. „Minunata lume nouă”, de Aldous Huxley – Romanul publicat în 1932 porneşte de la ideea unei societăţi distopice care, pentru a‑şi controla cetăţenii, recurge la orice subterfugiu.

13. „Flori pentru Daniel Keyes”, de Daniel Keyes – Volumul urmăresc cum, supuşi împreună unui experimenti, şoarecele Algernon şi omul Charlie trăiesc, fiecare în felul său, excepţionalul situaţiei de a vedea lumea printr-un alt coeficient de inteligenţă.

14. „Cosmos”, de Carl Sagan - La peste 30 de ani de la apariţie, cartea astrofizicianului Carl Sagan încă influenţează viziunea ştiinţifică asupra Universului. Sagan dezvăluie o lume albastră asemănătoare unei pietre preţioase locuită de o formă de viaţă, care abia începe să-şi descopere propria identitate şi să se aventureze în marele ocean al spaţiului.

15. „Micul prinţ”, de Antoine de Saint-Exupéry – Publicat în anul 1943, romanul este una dintre cele mai apreciate cărţi atât de publicul tânăr, cât şi de cel matur. Cartea aduce în prim plan valorile umane, responsabilitatea şi legătura dintre oameni.

E adevarat, fiecare poate face propriul sau clasament. 

Drumuri de pamant, dar cu rovinieta

În România, există în prezent 15 kilometri de drumuri naţionale de pământ, pe care şoferii sunt obligaţi să circule cu rovinietă. În total, peste 38% din drumurile publice din ţara noastră sunt pietruite sau de pământ, reiese din datele INS publicate vineri.

Concret, aproximativ 30.240 km (35,4% din drumurile publice) sunt drumuri modernizate, 22.088 km (25,9%) sunt drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar 33.034 km (38,7%) sunt drumuri pietruite şi de pământ.

Drumurile naţionale de pământ sunt DN 5 A Mironeşti-Izvoarele în judeţul Giurgiu, DN 2N Bogza -Mărtineşti, în judetul Vrancea şi DN 24C în Botoşani.

Pe lângă drumurile naţionale de pământ, există şi drumuri judeţene de pământ (2.197 de kilometri) şi drumuri comunale din pământ (8.702 kilometri). 

http://www.gandul.info/financiar/in-tara-cu-autostrazi-doar-pe-hartie-exista-trei-drumuri-de-pamant-pe-care-nu-poti-circula-fara-rovinieta-care-este-explicatia-14147897